Clasament

Salutare. A venit momentul sa inchidem capitolul cu Skoda Rapid si sa trecem la un nou capitol, de alta clasa si gabarit .. sub al sau nume de Kodiaq. Am avut ocazia sa merg cu unul intr-o configuratie foarte similara si mi-a placut foarte mult. Asadar acesta este noul nostru vehicul de familie. Kodiaq 2.0 TSI, 190cp, "4x4" , DSG Echiparea este Style peste care au mai fost alese niste optiuni precum Plafon panoramic Pachet Business & View Pachet Confort & Function Volan Incalzit. Capitonaj plafon Suedia. Interior Eco package. Culoare mi-a placut in deosebi , Graphite Gray. Rotile au ramas pe 18 si ma bucur de acest lucru pentru ca nu am DCC.

LA temperaturile de acum era suficienta doar una, cand sunt sub -5 grade se pot pune ambele. Masina descrisa aici este fosta mea masina si eu asa procedam cu grilele.

Ei, hai... întorc eu capul după un Allspace 2018... nu doar sa verific ca e încuiat și e la mine de 5 ani. @CiprianB Personal as tăia din opționale și as alege suspensia cea mai bună (cea mai independentă/cu mai mult aluminiu/cu mai mult road feel) la care pot sa ma întind. Optionalele sunt can-can la discuții seara cu prietenii. Nu fac versus, dau indicii printre rânduri. Testează toate variantele direct de la volan.

In sfarsit am luat masina de la infoliat. Am apelat la aceeasi firma care mi-a infoliat si s3-ul si am ales urmatoarele : - infoliere completa cu folie transparenta Oraguard270 - faruri/stopuri/proiectoare protejate cu PPF transparent - chrome delete pe toate elementele cromare inclusiv roof rails si capacele oglinzilor tot in negru lucios - inscriptiile si badge frontal in negru.

Pentru ca franati mai mult din calcai decat din varf 😂😂😂😂

Avand in vedere ca intru des in contact cu brandul Bentley prin prisma muncii, locuind aproape de fabrica din Crewe si avand acum o masina care imparte ADN-ul cu acest brand consacrat, am inceput sa ma documentez si vreau sa impart cu voi o stire recenta legata de fosta masina a reginei si niste informatii care mie personal mi-au imbogatit cunostintele generale in domeniul auto, sper sa va placa: "Ultimul Mulsanne: limuzina reginei Elisabeta a II-a se retrage în Muzeul Bentley de la Crewe. Ultimul Bentley Mulsanne produs la Crewe în 2020, la comanda reginei Elisabeta a II-a, s-a întors „acasă” după serviciul efectuat în slujba Casei Regale a Marii Britanii. Este vorba despre un exemplar Bentley Mulsanne Extended Wheelbase care devine acum parte a Heritage Collection, colecția brandului britanic, care numără 45 de mașini. Vopsită în verde Barnato, culoare botezată după numele lui Woolf Barnato, unul dintre Bentley Boys și triplu câștigător al cursei de 24 de ore de la Le Mans, cu interiorul decorat în furnir de lemn de nuc și covorașe din lână de miel, limuzina este dotată cu sirenă și lumini albastre ca ale Poliției, controlate de la o consolă dedicată amplasată lângă schimbătorul de viteze. Locurile din spate beneficiază de intimitate dincolo de perdelele decorate cu blazonul Casei Regale, în timp ce consola centrală a fost înlocuită cu o tavă pe care stătea poșeta reginei. Propulsat de consacratul motor V8 de 6,75 litri și 537 CP, Bentley-ul reginei este al treilea Mulsanne care face parte din Heritage Collection. Bentley a lansat modelul Mulsanne în 2009, la Pebble Beach, un automobil complet nou, dezvoltat de la zero, propulsat de o versiune îmbunătățită a motorului V8 de 6,75 litri. În 2016, Bentley a prezentat la Geneva un Mulsanne trecut printr-un face lift care a adus îmbunătățiri importante la interior, dar și o nouă capotă și o nouă grilă frontală, devenită între timp emblematică pentru imaginea actuală a mărcii. Tot atunci a fost lansată și versiunea cu ampatament mărit (Extended Wheelbase). Producția Mulsanne s-a oprit în 2020, ultimele 30 de exemplare fiind denumite 6,75 Edition by Mulliner – după capacitatea cilindrică a motorului V8, de asemenea scos din producție cu acea ocazie, după 60 de ani. În total, Bentley a produs 7.300 de Mulsanne la fabrica din Crewe. Cine sunt BENTLEY BOYS? La sfârșitul anilor ’20, Grosvenor Square, în exclusivistul cartier londonez Mayfair, era locul unde puteai admira o duzină de Bentley-uri. Dacă erau atât de multe, însemna că The Bentley Boys dădeau una dintre faimoasele petreceri despre care vorbea tot orașul. Nucleul grupului era format din patru prieteni care locuiau chiar în zona Grosvenor: Tim Birkin, Woolf Barnato, John Duff și Glen Kidston. Lor li se alăturau, ocazional, la povești de la curse depănate la un pahar de șampanie, alți tineri eleganți, bogați, dornici de aventură și cărora viața nu le putea refuza nimic. Ei erau the Gentlemen drivers, piloții gentlemeni: mergeau împreună la schi în Alpi, la vânătoare în Scoția și navigau pe Marea Mediterană. S-au jucat cu moartea în nenumărate ocazii și și-au risipit averile cu aceeași viteză cu care își conduceau mașinile pe pista de curse. Aventură, onoare, sportivitate, prietenie, dorință de victorie, viteză la maxim: acestea erau valorile grupului. Iubiți de nenumărate femei, puțini dintre ei erau genul care să se așeze la casa lui; admirați și invidiați de bărbați, erau camarazii pe care te-ai fi putut baza fără ezitare într-un conflict. Tim Birkin Sir Henry „Tim” Birkin provenea dintr-o familie bogată din Nottingham. În timpul Primului Război Mondial a luptat în Royal Flying Corps (predecesorul Royal Air Force) și a obținut gradul de locotenent. Cu o mustață impecabil tăiată și nelipsita eșarfă cu buline fluturându-i în vânt, dependent de viteză și complet lipsit de spirit de conservare, Tim era probabil cel mai popular dintre The Bentley Boys. De fiecare dată, își solicita mașina dincolo de limite: nu-l interesa neapărat victoria, cât viteza, pilotajul spectaculos și doborârea recordurilor. „Tim Birkin nu știa ce-i frica și era mereu grăbit, motiv pentru care în numeroase ocazii a ratat victoria: viteza i-a întunecat judecata și mașina nu a rezistat”, scrie The Times. Se spune că, în 1928, în timpul cursei de 24 de ore de la Le Mans, a făcut un tur complet cu 130 km/oră, pe trei roți, după ce unul dintre pneuri îi explodase. Tim participa la curse din 1921, însă apoi s-a căsătorit și, la presiunea familiei, a fost nevoit să renunțe la competiții până în 1927. De numele lui Tim Birkin se leagă una dintre mașinile britanice legendare, Bentley-ul Blower, versiunea cu turbină a modelului Bentley din 1927, cu cilindree de 4,5 litri. La acea vreme, lui Birkin i se părea că Bentley-urile nu mai sunt suficient de rapide și încep să piardă teren în fața competitorilor. De aceea, a încercat să-l convingă pe W.O. Bentley să construiască Blower-ul. Însă, pentru a putea participa la Le Mans, trebuia ca 50 de modele Blower să fie produse și omologate. W.O. s-a opus fără succes proiectului; pe atunci era însă doar inginer-șef la Bentley, companie pe care, din cauza greutăților financiare, i-o vânduse lui Woolf Barnato, liderul Bentley Boys (mai târziu, W.O. a acuzat Blower-ul că a provocat falimentul Bentley și vânzarea din 1931 către Rolls-Royce). Prea fragil pentru a învinge în cursele de anduranță, Blower-ul era imbatabil în linie dreaptă. La volanul lui, Tim Birkin a stabilit, în 1932, recordul de viteză la Brooklands, cu 221 km/h. 80 de ani mai târziu, Blower-ul cu No. 1, The Birkin Blower, a fost vândut pentru 5 milioane de lire, devenind cel mai scump automobil britanic vândut la licitație. Odată cu venirea crizei din 1929, lucrurile au început să meargă prost. Echipa Bentley Motors s-a retras de la curse în 1930, dar Birkin a continuat să piloteze și, în 1931, a câștigat Le Mans la volanul unei Alfa Romeo – însuși Mussolini i-a scris felicitându-l pentru că „a câștigat pentru Italia”. După recordul de la Brooklands, Birkin s-a înscris la Tripoli Grand Prix cu un Maserati-ul 8C. În timpul unei opriri la boxe, s-a ars la mână după ce a atins țeava fierbinte a eșapamentului. Rana s-a infectat, fapt care i-a fost fatal temerarului pilot, care s-a stins pe 22 iunie 1933, la 36 de ani. Woolf Barnato Spre deosebire de impetuosul Birkin, Woolf Barnato era un pilot mult mai calculat. „Îl consider cel mai bun pilot al nostru, ba chiar cel mai bun pilot britanic. Nu greșește niciodată și întotdeauna ascultă ordinele”, îl lăuda W.O. Bentley. Extraordinar de ambițios, Barnato voia să exceleze în orice sport. A participat la curse de bărci cu motor (în 1925 a câștigat trofeul Ducelui de York), era un talentat boxer amator și un țintaș redutabil. Juca tenis și golf la nivel semiprofesionist și creștea cai de rasă pe domeniul său din Ardenrun, unde organiza partide de vânătoare. Provenind dintr-o familie care deținea mine de diamante în Africa de Sud, Barnato și-a cumpărat primul Bentley cu motor de trei litri în 1925, iar un an mai târziu a achiziționat compania de la W.O. A câștigat de trei ori la Le Mans, în 1928, 1929 și 1930. La sfârșitul anilor ’20, bătălia dintre automobil și tren era acerbă, mulți pasionați încercând să demonstreze superioritatea mașinii în privința vitezei și confortului. În 1930, Woolf Barnato i-a provocat pe cei de la Rover, care tocmai învinseseră pentru prima dată Le Train Bleu, un tren care făcea legătura între Calais și Riviera franceză. A pus pariu pe 100 de lire sterline că le doboară recordul cu Bentley-ul său Speed Six cu cilindree de 6,5 litri și a cîștigat. Mașina pe care le-a condus-o în cursa contra trenului, un sedan cu caroserie făcută de HJ Mulliner, a devenit cunoscută ca Blue Train Bentley. Barnato a fost căsătorit de trei ori și a avut patru copii, două fete din prima căsătorie și doi băieți din cea de-a doua. S-a stins în 1948, la 53 de ani, suferind de cancer. În fruntea cortegiului funerar s-a aflat Bentley-ul său Old Number One, acoperit cu flori și coroane. Glen Kidston Kidston s-a luat cu moartea la trântă în nenumărate ocazii. A câștigat cursa de la Le Mans în 1930, făcând echipă cu Barnato.Ca locotenent-comandor în Royal Navy, a supraviețuit la două atacuri cu torpilă. A reușit să scape chiar și de pe un submarin care eșuase și a fost singurul supraviețuitor al prăbușirii unui avion – deși a intrat de două ori în epava în flăcări, încercând să mai salveze pe cineva. Tatăl său a fost armatorul A. G. Kidston, deținătorul companiei de transport naval Clyde Shipping. Se spune despre Kidston că era cel mai bogat dintre avuții Bentley Boys. El a fost proprietarul primului Bugatti adus în Marea Britanie. A participat cu el la curse, dar victoriile de la Le Mans le-a obținut cu un Bentley Speed Six. în 1929 și 1930. De-a lungul timpului, în Grosvenor Square a putut fi admirată întreaga colecție de automobile a lui Kidston: de la Baby Peugeot, AC sau Chrysler, până la faimosul Hispano-Suiza H6C cu șasiu scurt, cu care se remarcase în cursele de la Brooklands. Glen Kidston și-a găsit sfârșitul într-un accident de avion, după ce stabilise un record pilotând un aparat de Havilland Puss Moth din Anglia la Cape Town, care a acedat în timpul zborului de întoarcere. Arătosul Kidston a fost regretat de multe femei frumoase: la auzul veștii despre sfârșitul său, atât scriitoarea Barbara Cartland cât și Margaret Whigham, Ducesă de Argyll, au declarat că au leșinat. John Duff John Duff este cel care l-a convins pe W.O. Bentley să participe la cursa de la Le Mans. Este primul pilot auto canadian care a participat la cursa de la Le Mans și singurul care a câștigat-o; de asemenea, deține alte 50 de recorduri pentru viteză și anduranță. Născut în Kuling, China, unde părinții săi stabiliseră un mic avanpost comercial al Imperiului Britanic, Duff a fost un patriot dedicat. La izbucnirea Primului Război Mondial, a călătorit din China, prin Rusia prerevoluționară, până în Anglia, pentru a se înrola. A fost rănit în cea de-a treia bătălie de la Ypres și a fost internat într-un spital din Anglia, unde și-a întâlnit viitoarea soție. Duff a fost dealer Bentley, iar din 1920 a început să participe la curse. În 1923, l-a convins pe W.O. să prepare o mașină pentru cursa de la Le Mans. Pilotul de teste de la Bentley, Frank Clement, a fost partenerul lui Duff în cursa care a avut o evoluție dramatică după ce rezervorul de benzină a fost spart de o piatră. Cu toate acestea, Duff și Clement au terminat pe locul 4, iar W.O. a fost convins că merită să participe la cursa care avea să-i facă mașinile faimoase. Duff s-a retras din curse în 1926, în urma unui accident suferit la Indianapolis. Campion olimpic la scrimă, s-a mutat apoi în Santa Monica, unde a dat lecții de scrimă vedetelor de la Hollywod. A fost bun prieten cu actorul Gary Cooper, căruia i-a fost dublură în scenele de luptă. Banii câștigați i-a investit în creșterea cailor de rasă, o mai veche pasiune a sa. A participat la concursuri de călărie, inclusiv la cele de sărituri. Într-o astfel de competiție și-a găsit sfârșitul, în 1958. John Birkin, strănepotul lui Tim Birkin a făcut, în 1995, un film despre viața acestuia. Se numește Full Throttle și îl are în rolul principal pe Rowan Atkinson (Mr Bean). Regizorul spune că, documentându-se pentru film, a vizitat una dintre fostele rezidențe ale străbunicului său, din care nu mai rămăsese decât un grajd. Pe unul dintre pereți Tim Birkin scrisese: Every day, in every way, faster and faster… Probabil cea mai potrivită formulă pentru a sintetiza vremurile în care eroii nu erau generați pe computer, ci erau oameni adevărați, pe care vulnerabilitatea unui trup trecător din carne și oase nu-i împiedica să trăiască fiecare clipă ca și cum ar fi fost ultima. Bentley Blower No. 1 Automobilul proiectat de Sir Henry Tim Birkin a fost vândut în 2012, la o licitație organizată de Casa Bonhams, pentru suma de 5.041.500 de lire sterline. Este cel mai scump automobil de producție britanică vândut la licitație. A fost cumpărat de o persoană din afara Marii Britanii și guvernul englez a impus temporar o restricție la exportul mașinii, în speranța că va fi acuziționată totuși de un britanic."

Multumesc baieti! . Info ajunge mai usor pe alte cai, dar aici planuiesc sa detaliez intru-totul. Lista e lunga si nu o sa o detaliez chiar pe toata. Ma voi rezuma la componente mai mari . Chapter II: Intercooler + Pipe kit Avand mult timp de lectura, stand acasa, si in lipsa altor activitati... Evident, piticul nu putea sa stea potolit. Asa ca am inceput cu liste, review-uri, comparatii, pareri despre cat se poate de multe si felurite piese. Planul oricum m-ar fi adus, mai devreme sau mai tarziu, in punctul in care ma regasesc acum asa ca, daca tot nu e de concedii si plimbari anul asta, macar sa fie cu masina si jucarele . Planul initial era sa nu experimentam prea mult - mergem pe drum batatorit si cu variante stiute. Astfel, lista se contura ca fiind un "RacingLine all-round", clar. Eh, pana aici toate bune si frumoase... Asta pana cand, intamplator, dau peste o postare despre o anume marca suedeza de care nu auzisem nimic. Specificatiile producatorului pareau un pic prea bune ca sa fie credibile, mai ales de la o companie de care nu auzise mai nimeni... Totusi, merita o "investigatie aprofundata" . Asa ca, dupa un periplu de discutii cu cineva mult mai in tema ca mine, dupa multe teste comparative efectuate de acesta, si intr-un final, dupa ce am aflat ca intercooler-ul de la Racingline era in "back-order" si nu se stia cand va ajunge in stoc, am ales sa merg pe calea mult prea putin "batatorita", si sa "descoperim America". Astfel, "raspunsul final", pe care l-am ales pentru intercooler-ul, tubulatura aferenta acestuia (Charge&Throttle pipes) si furtunele siliconice, a fost kitul complet "Big Kit" produs de do88, marca suedeza care, aparent, furnizeaza astfel de componente si pentru Koenigsegg . Operatiunea de schimbare a IC-ului a inceput cam asa : Ca specificatii date de producator pentru Intercooler, avem asa: - Dimensiuni (LxlxG): OEM GTI (61.5cm x 41.2cm x 3.2cm) vs do88 (63.5cm x 43cm x 5.7cm) - Suprafata de racire activa: OEM GTI (2573 cm2) vs do88 (2692 cm2) - 5% crestere - Volum: OEM GTI (7719 cm3) vs do88 (15347 cm3) - 99% crestere - Airflow (Pressure Drop la 0.15bar): OEM GTI (310 cfm) vs do88 (455 cfm) - 47% crestere - Greutate: OEM GTI (3.35kg) vs do88 (10.5kg) Din testele comparative (3rd party), rezultatele IC-ului arata cam asa: Astfel, luand in considerare atat capacitatea de racire, cat si airflow-ul, in graficul de mai sus, IC-ul do88 s-a clasat in zona "golden", cel putin pentru modul de utilizare pe care-l urmaresc eu si, anume, lag cat mai mic si racire cat mai buna. Da, exista variante care au capabilitati de racire superioare, dar diferenta de doar cateva grade, personal, nu m-a convins, in detrimentul flow-ului, mai ales ca masina va fi folosita exclusiv pe strada, unde ture back-to-back nu vor fi . Totodata, avand in vedere ca tot demontam jumatate de masina si fiind incluse in "Big Kit", erau si Charge & Throttle pipes, cu diametru de 63mm, fabricate din aluminiu, care le inlocuiesc pe cele foarte restrictive din plastic cu care a venit masina, cat si furtune siliconice ramforsate cu 4-layere de polyester/aramida. Au chiar si o conexiune pentru injectie de methanol (care va ramane nefolosita ). Specificatii date de producator, doar pentru pipe-uri: - Airflow (Pressure Drop la 0.1bar) : OEM GTI (280 cfm) vs do88 (364 cfm) - 30% crestere Pozele in care sunt de culoare rosie, sunt doar pentru a le evidentia. Pe masina au fost montate de culoare neagra (precum in pozele comparative de mai sus ). Exista riscul ca, fiind primul care le monteaza vreodata pe un Tiguan MQB, sa fi intampinat probleme in zona cutiei de viteze, DQ500 fiind mai mare decat DQ250 sau DQ381. Totusi, desi la limita as putea spune, dupa niste magie, a intrat la fix, fara sa atinga sau sa se sprijine pe nimic . Si, ca sa fim 100% safe, la recomandarea baietilor prezenti la montaj, am inlocuit setul de coliere care a venit in pachet (pareau cam firave), cu unele "heavy-duty" si considerabil mai late. Intregul kit, IC + pipe-uri obtine urmatoarele rezultate, in comparatie cu cel stock: Per total, kitul se comporta extrem de bine! Lag-ul este insesizabil, odata ce "bijuteria coroanei" isi intra in drepturi, iar masina este mai daily-driveable ca oricand. Este efectiv o placere sa o conduci, indiferent de ce stil de mers iti doresti sa abordezi la acel moment. Dar... Ca sa nu facem spoiler-e pentru capitolele viitoare, cam asa se incheie Capitolul II. Urmeaza altele, cred eu, nitel mai interesante, cat de curand! P.S: Sper sa nu fi fost prea boring postarea . #staytuned