sudura in puncte sau argon

[licrimon2002]

Sunt nou pe forum si de acceeea nu am putut posta la TEHNIC unde mi se parea mai logic. Asa ca va intreb pe cei care ati "reabilitat" broasca, prin ce v-ati facut sudurile: prin puncte sau argon? Intreb aceata deoarece intre meseriasi sunt contradictii privind durabilitatea acestor proceduri, si mai ales ca pana la urma sunt hotarat sa cumpoar un aparat si .. sa trec la treaba. Uniii meseriasi sustin ca argonul nu e o solutie durabila dar nu rugineste asa de usor, altii sustin ca sudura "in puncte" e "un moft" care oricum rugineste.

ps rog moderatorul sa puna acest to[pic l;a locu unde trebuie daca e necesar Mersi!

[Fikat]

eu in autogen ! :icon_cool:

[TZepeSH]

In primul rand, legatura dintre cele doua metode este alta. Poti sa sudezi in puncte sau in cordon, iar mediul protector poate fi argon, dioxid de carbon, amstec sau altele.

Prima parte legata de sudura: la fabrica majoritatea elementelor erau sudate in puncte. Eu am incercat sa fac asta cand am montat podelele, dar nu stapaneam metoda si a trebuit sa sudez in cordon. Consumi mai putine materiale daca sudezi in puncte, si e ca la fabrica.

A doua parte: eu am sudat in mediu protector amestec de argon si codoi, asta pentru ca tubul meu era pentru as aceva si nu au vrut sa incarce doar dioxid. Argonul in general se foloseste la suduri mai pretentioase, aluminiu, inox. Dioxidul nu face nici o problema la sudura tablei. Oricum raman suduri curate, iar ideea principala este sa fie curatate repede si protejate cu grund, ca sa nu apuce aerul sau umezeala sa faca oxizi. Parerea mea este ca si dupa sudura in argon raman la fel sudurile, si evident daca nu le protejezi ruginesc ca orice tabla goala.

Dupa doi ani de cand am terminat masina (si chiar vreo 4-5 pentru unele suduri), nu a aparut nici un punct de rugina in zona sudurilor.

[bogdanawo]

Sudura MIG/MAG, prin definiţie, foloseşte ca mediu protector amestecul de argon şi CO2 în anumite proporţii. De ce? E simplu. Pentru că unul are caracter inert (Metal Inert Gas), adică argonul, iar celălalt are caracter activ (Metal Active Gas), adică CO2-ul. Ce înseamnă astea? Înseamnă că argonul asigură o protecţie asupra oxigenului fără a intra în structura cordonului de sudură, asigurând, practic, protecţia împotriva oxidării instantanee la temperatura de topire a băii de sudură. Din păcate, la peste 900 grade Celsius, dacă-mi aduc bine aminte, carbonul din structura oţelului începe să fie eliminat, ceea ce, la solidificarea băii de sudură va duce la slăbirea rezistenţei cordonului de sudură. De cealaltă parte a baricadei, la temperatura de topire a fierului/oţelului care este în jur de 1500 grade Celsius, carbonul din CO2 se va combina cu metalul topit în baia de sudură, compensând, practic, pierderea carbonului după trecerea de pragul celor 900 de grade Celsius. Dar, un mediu protector compus doar din CO2 va asigura un surplus de carbon în exces la solidificarea băii de sudură, ceea ce va duce la o rezistenţă scăzută a cordonului, din cauza pierderii elasticităţii materialului, acesta devenind, practic, casant şi dur din cauza carbonului în exces. Oxigenul rămas liber din CO2 va duce şi la oxidarea băii de sudură, ceea ce va face ca aspectul celor 2 cordoane de sudură, cel în argon şi cel în CO2 să fie diferit. În timp ce în cazul argonului, cordonul de sudură, după solidificare şi răcire va avea culoarea cenuşie, metalică, cordonul protejat cu CO2 va avea un aspect brun-roşiatic, asemănător culorii ruginii şi va prezenta goluri în structură, goluri datorate formării de oxizi care au fiert în baia de sudură, degajând gaze. Aşadar, sudura, în cazul oţelurilor auto, doar în CO2 nu este recomandată. Dar, după cum am explicat mai sus, nici un mediu protector alcătuit din argon pur nu e foarte bun. În acest caz, s-a ajuns la combinarea celor două gaze, combinându-se, practic, caracterele utile ale lor. Uzual se foloseşte un amestec de Ar-CO2 (popularul „Corgon”) cu proporţia de 18% CO2 şi, în cazul oţelurilor ce alcătuiesc tabla de caroserii auto, se merge pe un debit la reductor de 6,5 litri pe minut, concentraţie şi debit ce vor asigura calitatea optimă a sudurii. Reglarea curentului şi a vitezei sârmei de adaos, cât şi grosimea ei, se fac în funcţie de grosimea materialelor de sudat şi de tehnica de sudură adoptată.

[sergiup]

Cum era aia? În viaţă şi-n natură nu-i nimic fără sudură ! :lol:

Oare daca se muta la tehnic licrimon nu poate posta el fiind initiator al topicului?

Modificat 22 Februarie, 2012 de sergiup

[mircea_cotiga]

Nu am chef sa intru iar in polemica cu nimeni dar va mai spun o data.

Nu cresterea sau scaderea concentratiei de Carbon ce rezulta din reactiile chimice la nivelul baii de topitura sunt semnificative ci

Zona Influentzata Termic (Z.I.T.), ce se afla de o parte si de alta a cordonului de sudura(in cazul sudurii in puncte: circular)

ZIT e zona unde mai pe limba noastra se caleste materialul de baza( tabla de sudat)din cauza ca dupa ce au fost temperaturi de topire, materrialul de baza 'trage" caldura rapid rezultand o zona extrem de fragila(e adevarat si functie de compozitia chimica a mat de baza si a l electodului cu material de adaos.

Modificat 22 Februarie, 2012 de mircea_cotiga

[bogdanawo]

În cazul sudurii în puncte, influenţa este minimă asupra materialelor de sudat, asta este clar. Pledoaria mea este despre alegerea mediilor protectoare în cazul sudurii MIG/MAG. În cazul fragilităţii zonelor de joncţiune dintre zonele sudate şi restul materialelor de sudat, e clar că sudura în puncte influenţează cel mai puţin. Dar, când spun sudură în puncte, mă refer la sudura realizată cu echipamentul special pentru aşa ceva, nu la abureala cu dat gaură cu bormaşina şi sudat în zona găurită cu MIG/MAG, TIG/GTAW, flacără oxiacetilenică, electrod învelit, etc. Abureala asta cu gaura şi sudat în gaură este doar pentru a compensa, cumva, lipsa dotării tehnice şi, indiferent de metoda înlocuitoare cu care se face, zona influenţată este, oricum, mai mare decât în cazul procedeului dedicat de sudură în puncte.

[mircea_cotiga]

Se face confuzie in continuare intre: 1) Procedeul de sudare

si 2) tehnologia de sudare...

Ca sa intelegeti...se poate realiza o inbinare sudata in puncte mai fragila decat sticla...

Tehnologia se refera la cum faci sa fie si conforma cu ce vrei tu....timpi de incalzire, forte de apasare...tratament termic dupa sudare chiar...

[licrimon2002]

Multumesc f mult tuturor de ajutor. Respectele mele mircea, si jos palaria pt stilul didactic si concis lui bogdanawo si TZepeSh. multumesc!