Alba ca zapada - Tiguan 2.0TDI BMT

[theo]

Ba da, da l jos.

Nu are nevoie de asa ceva.

Nu te supara pe mine, este doar parerea mea...

In rest, tot inainte!

[Muale]

pe langa ca e tiganie, nu inteleg de ce ai vrea sa reduci din vizibilitatea becurilor... doar pt cei din spate care se uita la masina mirati si cand pui frana zic " aaa Tiguan e!"

[grp]

A fost zi de schimbat leduri. Am început cu ce era mai greu, cu cele de sub oglindă. Pentru a scoate capacul, mișcați oglinda maxim în jos și o să vedeți cele două cleme superioare pe care apăsați ușor pentru a scoate capacul.

 

 

 

Apoi cu oglinda mutată spre interior la maxim, cu o spatulă de plastic puteți trage ușor de margini. Atenție: oglinda are pe spate plastic, așa că atenție unde puneți spatula. Eu am băgat degetul prin spate, pe lângă firele pentru încălzire și am împins-o simultan cu tragerea ei cu cealaltă mână.

 

 

 

Cu un torx scoateți cele două șuruburi din partea de jos a carcasei. Fără a scoate oglinda, nu aveți acces la ele.

 

 

Pentru a înlocui becul de la puddle lights nu este necesară decontarea de la firele de încălzire. Daca vreți să înlocuiți semnalizarea trebuie deconectate firele de la încălzire,  apăsând cu o spatulă de plastic pe suportul lor de pe oglindă și trăgând ușor de fire. Soclul becului se rotește pentru a putea să îl înlocuiți. 

 

 

 

Am încercat 3 tipuri de led până am găsit unul care să lumineze mai tare cu ajutorul reflectorului.

 

 

Așa arăta rezultatul 

 

 

 

Apoi am schimbat unul din cele două leduri de la plafoniera care avea câteva leduri arse și începuse să se întrerupă. 

 

 

Si ultimul a fost cel de la lumina de la picioare de la pasager, care pierduse câteva leduri de asemenea .

 

 

 

Să avem o săptămână frumoasă!

[ShadoWzZ]

Eu cred ca pozele sunt masluite. Laiv nu prea vrei sa ne arati 😂

[grp]

@ShadoWzZ 🤣🤣🤣. Peste 2 săptămâni, să mai termin din chestiuni și ne vedem la o cafea. Numai bine se mai încălzește și poate o bem la mine 😬

[Muale]

nu te-a tentat sa pui semnalizari dinamice, daca tot ai demontat oglinda?

[grp]

@Muale m-a tentat, doar că mi-a trimis fratele chinez din păcate,  unele fără puddle lights (pe care le-am pus la vânzare).

 

 

 

Urmează să mai comand un set, cu puddle lights, sper, inclus.  Așa că m-am "mulțumit" să montez doar leduri la luminile de sub oglindă. 

 

Azi, pentru că am prins 30 de minute libere, am schimbat becurile de la proiectoare (9006/HB4) cu unele pe LED Canbus de la Auxito.

 

 

 

 

Se montează foarte simplu, se virează roțile, se scot cele două torxuri, se ridică bucata din carenaj și avem acces la becuri. Se deconectează mufa, se rotește aproximativ 45° în sens anti-orar și  se trage becul. Se montează în ordine inversă. 

 

 

Tot de la ei am luat becuri cu led pentru mers înapoi care sunt foarte luminoase. Sunt foarte luminoase și cele de la proiectoare, producătorul zicând 2000lm, eu am apreciat cam de 3-4 ori mai luminoase decât becurile cu halogen. Sunt albe, temperatura culorii fiind specificată la 6000k, când pornesc au o tentă mai pronunțată, spre albastru, apoi rămân mai albe.

 

 

 

Au Canbus, nu am eroare rămasă în bord, ceea ce mă bucură.

 

 

Acum mă tentează să pun și folie galbenă pe proiectoare, cum am avut la Audi. Îmi place foarte mult lumina reflectată când dezarmez și se activează living home.

 

 

 

Am vrut să le schimb și pe cele de la semnalizare, doar că am comandat greșit becuri cu led PY24W în loc de PSY24W (sunt de vânzare acum și acestea, pentru cine are nevoie )

 

 

În încheiere las și un filmuleț cu funcționarea lor

 

 

[Muale]

fara puddle am luat si eu, se scoate lentila si se baga lampa de pe masina.

nu stiu cum e la tine, la mine se schimba f repede.

 

nici eu nu am stiut asa ca am un set de lampi led ramase, sa le vand si eu...

 

la semnalizare am patit ceva similar, am rezolvat polizand una din lamelele de plastic din interiorul mufei becului.

nu mai retin ce cod era , vezi daca la tine merge asta

[grp]

@Muale: plasticul ăla în loc de puddle lights se poate scoate și înlocui, dar înseamnă rupt, lipit, dezlipit, etc. Mi se pare mai riscant decât să iau altele cu puddle lights,  să le vând pe astea și pe cele originale și sa acopere diferența. 

[Muale]

inseamna ca Tiguan le are diferite, la passat sunt doar puse acolo si semi-clipsate.

 

[grp]

@Muale:  la Tiguan puddle lights se alimentează de sub mufa de la semnalizare. In plus pare lipit, nu doar clipsat. Uite

 

M-am gândit să iau puddle lights de Golf 6 și să bricolez dar mufa de la puddle la Golf 6 pare a fi ca la becul T10, iar eu la acestea noi nu văd unde s-ar potrivi.

[grp]

Nu am făcut poze pentru că am uitat, dar tipsurile de la eșapament erau oxidare, pătate și matuite. Am făcut un printscreen la o postare mai veche. 

 

Am vrut să le curăț, să le matuiesc și să le vopsesc, dar după prima etapă am renunțat la următoarele.  Le-am scos, le-am frecat cu detergent și cu o perie și s-au curățat destul de bine. Apoi cu un burete de vase, am insistat pe pete, după ce le-am dat cu soluție pentru jante.

 

 

 

 

Rezultatul a fost peste așteptările mele, inoxul strălucind din nou, așa că vopsitul a ieșit din schemă deocamdată. 

[grp]

Hai hui prin Maramureș!

 

Ziua 1: Galați - Tecuci - Bacău - Piatra Neamț - Bicaz - Cheile Bicazului - Barajul Bicaz - Vatra Dornei - Borșa, distanța parcursă 594km cu un consum mediu 5.7l/100km, temperatura de plecare 8°C, cea de sosire 14°C.

 

Am plecat la drum, cam pe la 8.30, cu plinul făcut, temperatură 8°C în creștere, portbagajul plin 🙂. Până la Tecuci ca de obicei  aglomerat și mers în limite, apoi de la Tișița la intrare în Bacău am mers în funcție de trafic.

 

La intrarea în Bacău, după comuna Nicolae Bălcescu, am "ocolit" centura ocolitoare , întrucât la ultima trecere prin zonă nu există. Deși Waze-ul și soția mea au insistat să o iau dreapta în giratoriu, eu am luat-o înainte pe principiul "o iau pe drumul pe care-l știu ). După aproximativ 250m, am întors și am luat-o pe centura Bacăului, care este cu regim de autostradă (A7) și m-a scos după Bacău spre Roman.

 

 

 

 

 

Cu un mic ocol, că mai aveam câțiva kilometri și ajungeam la Roman, am ajuns la Piatra Neamț, pe un drum foarte bun și foarte liber în comparație cu Bacău - Piatra Neamț,

 

 

de unde am continuat spre Bicaz. Aici am vrut să trecem prin Chei, fără a ajunge la Lacul Roșu și nu am regretat. O zi frumoasă, cu soare, fără vânt, excelentă pentru puțină plimbare și fotografii. 

 

 

 

 

După ce ne-am făcut plimbarea, am bifat, cum altfel 🙂, următorul obiectiv: barajul Bicaz. Erau la sfert, față de ultima dată când am fost, pet-uri și alte resturi plutitoare iar lacul avea culoarea smaraldului.

 

După ce am traversat barajul, drumul a continuat șerpuit prin munte și prin sate, ocolind practic tot lacul. A fost sectorul de drum cel mai prost, cu porțiuni de 100-200m refăcute ca în palmă, alternate cu asfalt foarte prost sau prost pe sute de metri, cu găuri, zgomote de caroserie, de articulații și înjurături la adresa conducătorilor de 30 de ani ai țării.

 

 

 

Avem o țară extraordinar de frumoasă, pe care aș fi umplut-o de drumuri și autostrăzi. Este inadmisibil ca la 30 de ani de la evenimentele din '89, să existe un drum aproape neatins de drumari, în condițiile în care plătim atâtea taxe!

Apoi am vrut să facem Transraraul, dar o dată ajunși în localitatea Chiril era un panou pe care scria mare ÎNCHIS, deși  de prin 2016 CJ-ul Suceava promitea că va ține Transraraul deschis tot anul... așa că, a rămas pe altă dată și am continuat drumul spre Vatra Dornei și spre Borșa. Drumul este virajat, cel puțin partea de urcare până la pasul și mănăstirea Prislop dar și coborârea de la mănăstire spre Borșa, însă este curățat, zăpada fiind doar pe margine, asfaltul foarte bun, iar priveliștile deosebite.

 

 

 

După

 

 

de la plecare și parcurgerea celor

 

 

am ajuns la gazdele noastre de la Casa Danci II din Borșa,

 

foarte primitoare și care ne-au întâmpinat cu o pălincă și o afinată, care au mers numai bine după atâția kilometri.

 

 

Modificat 12 Aprilie, 2021 de Rave
...

[grp]

Ziua 2 - Borșa - Viseul de sus - Moisei - pasul Prislop - Borșa, distanța parcursă 113km cu un consum mediu 5.4l/100km, temperatura de plecare 2°C, de sosire 17°C

Am plecat pe la 8.00 din Borșa, după ce am curățat geamurile înghețate cu un burete, că racleta am scos-o deja 

 

 

spre Vișeul de sus, să ne plimbăm cu Mocănița. Citisem tot felul de păreri, pozitive sau negative, despre Mocăniță, dar am zis că experiența personală este mai importantă decât review-urile negative. Nu am avut rezervare online la bilete și când am intrat în curte era destul de aglomerat. Am parcat si am mers la casa de bilete, ne-am luat bilete și am urcat în vagon.

 

 

 

Cu distanțarea socială e altă poveste, vagonul fiind plin, iar portul măștii era aleatoriu, cum de altfel în cam toată zona Maramureșului am văzut. Singurele măsuri erau că am stat doi la masă în loc de patru și câteva geamuri au rămas întredeschise. Traseul este întradevăr frumos, pentru cine apreciază frumusețea naturii, cu mini cascade apărute de niciunde, cu bucăți de teren acoperite cu zăpadă, cu țurțuri de gheață prinși de stânci, cu Vișeul curgând tot traseul de 21 kilometri.

 

 

 

Se face o pauză de aprovizionare cu apă după aproximativ o oră

 

 

 

 

și după încă o oră de mers se ajunge la stația Paltin. In ambele stații din tren coboară o echipă, echipată cu tot ce trebuie și care se instalează foarte rapid punându-va la dispoziție prăjituri, plăcinte, apă, sucuri sau bere iar în stația Paltin gratare de porc, pui sau mici și cârnați executați cu aceeași rapiditate.

 

 

După servire aceeași echipă strânge tot și se urcă în tren, la fel de rapid cum a instalat tot, cu excepția grătarelor care rămân în locație. De asemenea un grup de trei fete și trei băieți, copii frumoși îmbrăcați în straie populare dansează pe ritmuri maramureșene, pe o platformă de lângă stație și pot fi admirați în timp ce servești ceva la mesele de lemn sau dacă ești mai curajos te prinzi la dans cu ei.

 

Drumul de întoarcere este la fel de frumos, parcă mai smucit de la frânele de pe coborâre, manevrate de un nene care tot învârtea o manivelă și le dădea drumul sau frâna mai mult în funcție de traseu.

 

La un moment dat ne-a "urmarit" această creatură ciudată 😬

 

 

Nu veniți cu așteptări foarte mari, drumul pare mai lung la întoarcere, tot timpul ești zgâlțâit, traseul trece pe lângă viața curentă a oamenilor locului, cu porci sau vaci prin curți, cu rufe întinse, nu doar cu peisaje de vis pe care le vedeți doar în pliantele de prezentare. Ce o sa mai vedeți de asemenea, este prezența a mașinilor 4x4 autentice, cu roți pentru nămol, ieșite în afară caroseriei, cu arcuri înalte să permită o gardă la sol mărită,

 

 

 

dar și a tractoarelor pentru transportul lemnului, gatere pline de bușteni sau cherestea, 

sărăcie amestecată cu bunăstare. 

 

 

După plimbarea cu Mocănița am plecat spre mănăstirea Moisei, care este puțin mai retrasă de la drum

 

 

 

și am continuat cu vizita la mănăstirea Prislop situată chiar în pasul cu același nume.

 

 

De sus se poate vedea valea dar și pârtia de ski. După câteva poze prin zăpadă am plecat spre Borșa.

 

 

Ne-am oprit pentru câteva minute la un popas de pe traseu cu o priveliște superbă, pe care nu știu dacă am surprins-o in fotografie.

 

 

[c_A_b]

On 4/12/2021 at 5:52 PM, grp said:

Apoi am vrut să facem Transraraul, dar o dată ajunși în localitatea Chiril era un panou pe care scria mare ÎNCHIS, deși  de prin 2016 CJ-ul Suceava promitea că va ține Transraraul deschis tot anul... așa că, a rămas pe altă dată și am continuat drumul spre Vatra Dornei și spre Borșa.

Din câte știu, Transrarăul este deschis, doar că pe partea dinspre Pojorâta.

[blordc]

Frumos...

[grp]

@c_A_bpăi dacă e oprit în Chiril e oprit și în Pojorâta, că doar sunt capetele. Culmea e că pe 2 aprilie era deschis , dar cu 2-3 zile înainte de a ajunge noi a nins consistent. Nu-i bai, când mai vin prin Bucovina, o să trag o fugă atunci.

 

@blordc mersi.

 

Ziua a treia: Borsa - pasul Prislop - Borșa  - Cascada Cailor, distanța parcursă 67 km (ar fi trebuit doar 36 km dar GPS-ul ne-a dus eronat) cu un consum mediu 4.5l/100km, temperatura de plecare 5°C, de sosire 18°C.

 

Azi am vrut să vedem cascada Cailor și în primă fază GPS-ul ne-a dus la pasul Prislop, dar este greșit. Ne-am întors în Borșa și am făcut stânga spre Complexul Borșa (sau dreapta dacă veniți dinspre Vișeu). Telescaunul nu funcționează decât dacă sunt minim 20 de persoane, dar oricum voiam sa mergem la pas, așa că ne-am întors puțin, am făcut din nou stânga și am mers încă vreo 2 kilometri cred, până s-a terminat asfaltul și am parcat mașina. Sunt ultimele case ca și punct de reper și fosta carieră puțin mai sus pe dreapta.

 

 

 

 

Urmărind triunghiul roșu am urcat prin pădure,

 

 

pe poteca cu zăpadă, care pe alocuri era înghețată, iar în alte părți ne afundam 40-50 cm.

 

 

 

Peisajul este de basm, soare, cald, aproximativ 10-12°C, ne-a însoțit ciripitul păsărilor până am ajuns la cascadă.

 

De jos până  la cascadă și înapoi imi arată pe brățară 8.2 km, prima parte a urcușului pare puțin mai dificilă, dar cu pauze se rezolvă. Zgomotul zăpezii ce  scrâsnește sub bocanci e cam singurul zgomot care se aude și dacă te oprești pentru 5 minute să admiri peisajul, remarci această liniște.

 

 

Ajunși sus, cascada era 90% înghețată,

 

 

așa că am servit un sandwich și o cafea admin rucsac, am făcut câteva poze și filmulețe și apoi am plecat spre locul unde am lăsat Tiguan-ul.

 

 

 

Coborârea ca și efort a fost mult mai mic, chiar dacă am alunecat mult mai tare. Vă recomand să veniți să faceți acest traseu, de o oră și 30 minute la dus și cam o oră și 15 minute la întors, pentru că este lejer, este frumos și probabil cascada este splendidă în cursul lunii mai datorită zăpezii topite și a vizibilității întregii cascade.

 

PS: tot traseul acesta ne-a adus aminte mie și soției de taberele de iarnă, de drumurile din copilărie cu părinții la munte, când ningea frumos ca în povești! 

Modificat 14 Aprilie, 2021 de grp

[c_A_b]

2 hours ago, grp said:

păi dacă e oprit în Chiril e oprit și în Pojorâta, că doar sunt capetele. Culmea e că pe 2 aprilie era deschis , dar cu 2-3 zile înainte de a ajunge noi a nins consistent. Nu-i bai, când mai vin prin Bucovina, o să trag o fugă atunci.

 

Nu neapărat! Drumul dinspre Pojorâta este și calea de acces spre cabana Rarău și mai lat decât cel din Chiril. De câte ori am mers, era deschis, indiferent de anotimp.

[grp]

@c_A_b: este posibil să ai dreptate, să fie ceva ca la Transalpina, dinspre Sibiu închis și dinspre Târgu Jiu deschis.

Ziua a patra Borșa - Bârsana - Sighetul Marmației - Săpânța - Certeze - Baia Mare - Cavnic - Moisei - Borșa, distanța parcursă 322km cu un consum mediu 5.2l/100km, temperatura de plecare 5.5°C, cea de sosire 15°C.

 

Un traseu mai lung dar interesant, din păcate nu am putut bifa și Satu Mare, deși eram la o intersecție la doar 30km, dar ar fi fost prea mult acest ocol suplimentar, din cauza timpului, nu neapărat a distanței. Caracteristic zonei cred, sunt drumurile lungi care ocolesc munții, mergând pe firul apei aproape. Din această cauză, drumul este foarte virajat, destul de circulat și nu poți avea o viteză de croazieră mare. De exemplu 60 km i-am făcut cam într-o oră, în același timp la Galați pot parcurge 90-100km.

 

În plus, localitatea Bogdan Vodă are drumul (și sistemul de canalizare stradal) în refacere, ceea ce ne-a forțat la reducerea vitezei și mai mult.

 

 

O dată ajunși la Bârsana, am parcat

 

 

și am urcat pe jos. Priveliștea turlelor tuguiate ți se dezvăluie treptat,

 

 

apoi vezi platoul și celelalte construcții. Ca la mai toate mănăstirile, curtea este curată și îngrijită,

 

 

iar aici magnolii le dădeau să înflorească. Din păcate pentru noi era inchis mai peste tot, cred că am nimerit în afara sezonului, dar după ce am zăbovit puțin în liniștea locului, admirând lucrul în lemn al meșterilor maramureșeni, am coborât și am plecat spre următorul obiectiv.

Sighetul Marmației nu este departe, cam 20 de kilometri, este curat, ca mai peste tot pe meleagurile de aici. Șoferii acordă prioritate pietonilor chiar dacă nu s-au angajat în trecerea străzii. 🙂 Am parcat chiar lângă clădirea unde este amenajat Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei și unde timp de aproape două ore am rememorat atrocitățile și suferințele prin care au trecut oameni cu cap ai neamului sau oameni obișnuiți, dezradacinati pentru tot felul de "uneltiri" la adresa regimului.

 

 

 

 

Pentru mine au o încărcătură aparte toate mărturiile citite, ochii persoanelor din fotografiile de pe pereți și toate simbolurile de aici. Chiar dacă vă mai încărcați puțin negativ, dacă ajungeți în zonă vă recomand o vizită, chiar dacă sunteți cu copiii, pentru că aceste fapte nu trebuie să se mai repete vreodată!

"Atunci cand justitia nu reuseste sa fie o forma de memorie, memoria poate sa fie o forma de justitie."

                 Ana Blandiana

După ce am ieșit, am făcut stânga și am mers pe aleea pietonală în căutare de ceva de mâncat. Ne-am plimbat puțin prin zonă, după care la întoarcere am cumpărat, cum altfel, placinte cu brânză și mărar, strudel cu mere și un fel de covrig/colac mai mare, cu aluat gen gogoașă și cu o crustă de cașcaval crocantă, plus două cafele 2 go de la o cafenea și din nou la drum.

Următoarea oprire a fost Săpânța, la cimitirul vesel,

 

 

dar mie sincer nu mi s-a părut vesel de loc. E doar o altă modalitate de a privi trecerea în neființă, de despărțire de cei dragi și mai ales de reamintire a lor. Vesele sunt doar culorile de pe monumentele de pe morminte și cele ale bisericii,

 

 

cu acel albastru intens și decorațiuni de faianță  sau mozaic specific locului. Pe drumul spre Certeze am realizat că am uitat de mănăstirea Săpânța-Peri, cu a sa turla foarte înaltă, așa că vă aduc acum aminte să nu uitați la rândul vostru.

 

Am urmărit traseul până când ne-am "lipit" de Tisa și de granița cu Ucraina,

 

 

apoi am urcat printr-o pădure, pe un drum sinuos (cum altfel) dar bun, până am ajuns în Certeze, vestita comună, cea mai bogată din România după spusele unora.

 

 

Mașini scumpe, case foarte mari cu două, trei etaje plus mansardă, lungi și în bună parte... nelocuite.

 

 

Face parte din tragedia acestei țări și Maramureșul nu face discrepanță din acest punct de vedere, cred că 40% din case, nu numai în Certeze, sunt nelocuite și încă 20% sunt neterminate, în diverse faze de construcție. Și tot din tragedia acestei țări fac parte majoritatea bunicilor și bunicilor care așteaptă pe la porți să treacă cineva cu care să mai schimbe o vorbă, nu mai zic de așteptarea copiilor sau nepoților plecați departe...

 

Ne-am continuat drumul prin Negrești Oaș, apoi până la o intersecție unde mai erau aproximativ 30 de kilometri până la Satu Mare, dar am cotit stânga, spre Baia Mare. Cei 60 kilometri în plus ar mai adăugat încă o oră de stat în mașină, plus ce mai stăteam prin oraș, așa că am preferat să ne plimbăm acea oră prin Baia Mare. Am mers la zona pietonală, care are o piață largă mărginită de terase unde se poate servi o cafea sau un suc, apoi chiar în spatele pieții este turnul lui Ștefan, înalt de aproape 30 de metri plus încă 10 metri de acoperiș,

 

 

din care puteți admira orașul de la înălțime.

 

 

 

Scările din interior sunt înguste, cu trepte înguste, așa că nu recomand celor cu senzații de claustrofobie să urce. Atenție: plimbarea în turn e permisă doar după ce bat clopotele, așa că mergeți pe la și cinci minute. Există un panou cu un număr de telefon la care trebuie să sunați și vine cineva imediat și deschide ușa.

După ce am terminat plimbarea ne-am urcat în mașină și am plecat spre Borșa. Drumul trece prin Cavnic, mai nou cunoscut prin pârtiile de ski, fost oraș minier, cu imagini oarecum de aceeași părăsire și sărăcie ca prin multe alte locuri unde industria locului a murit, cu aceleași clădiri părăsite, cu mașini de teren, etc. Drumul este plin de serpentine și la urcarea și la coborârea din Cavnic. Bineînțeles că am trecut din nou prin Bogdan Vodă, unde de dimineață până spre ora 17 când am revenit, deja așezasera un strat de piatră la intrare. Scăpați de praf și găuri, am accelerat puțin până după Bârsana, după care coborârea spre Moisei am făcut-o cu viteză redusă prin serpentine, în spatele unui TIR și am încheiat și această zi la casa unde eram cazați.

[grp]

Ziua a cincea: Borșa - Vatra Dornei - pasul Tihuța - Colibița - Bistrița - Năsăud - Borșa, distanța parcursă 297km cu un consum mediu 5.7l/100km, temperatura de plecare 7°C, cea de sosire 4.5°C. Întrucât se preconiza ploaie și de dimineață chiar a început să plouă,

 

 

am preferat decât să stăm în vilă să mergem să mai vedem ceva. Așa că am luat-o spre Vatra Dornei cu gândul să traversăm celebrul pas Tihuța, de care tot auzeam că se înzăpezeste la știri. Drumul ca de obicei sinuos, bun spre foarte bun până la intrarea în Bistrița, apoi de la Bistrița spre Năsăud și înapoi la Borșa a fost sinuos și țopăit.

Pasul Tihuța are niște deschideri ample, dar pe care din păcate nu le-am putut vedea integral.

 

 

 

 

Deși soarele a avut o încercare timidă de a ieși din nori prin Vatra Dornei, pe măsură ce am urcat norii s-au îndesit și ploaia s-a întețit. Printre picături și la propriu și la figurat, am admirat peisajele prin scurte opriri. Surprinzător de liber și de bun a fost drumul, chiar dacă a plouat uneori cam tare. Tot pe drum am văzut un mic șantier de asamblare a caselor din bușteni, foarte faine (în fotografie cred că este o viitoare pensiune/restaurant cu o păstrăvarie, momentan în amenajare, dar la șantier erau case ca aceasta).

 

Apoi am vrut să vedem "marea dintre munți" și am făcut un mic ocol spre Colibița. Ploaia se mai liniștise, așa că am vrut să mergem până la malul lacului, dar chiar înainte de coborârea finală, cam la 1km, drumul era în lucru, plin de noroi, camioane și excavatoare, așa că am intors și ne-am mulțumit cu imaginile de sus, de pe drum.

 

La Bistrița ne-am oprit și am servit masa, la Villa,

 

 

pe terasă întrucât la interior nu era permis. Temperatura de 7°C a fost imediat estompata de amabilitatea Doamnei care ne-a servit și de mâncarea foarte bună. Business Lunch, un fel de meniul zilei, cu ciorbă de văcuță, supă de gâscă, șnițel de pui cu cartofi copți, două porții de cremeș (cremesnit)

 

 

și două Pepsi au fost 64 de lei. După ce ne-am încălzit la masă am plecat mai departe spre Borșa, prin Năsăud. Drumul a fost foarte zbuciumat, foarte virajat, ba urcând ba coborând, de parcă nu s-ar putea trasa o linie dreaptă prin părțile astea. Ne-am oprit o fugă și la o biserică din Borșa, cocoțată pe un deal din apropiere

 

 

 

 

și de unde se vedea frumos. Panta de urcare era la un moment dat foarte abruptă, asfaltată dar trecea doar o mașină. Dacă ne-am fi întâlnit cu altă mașină cred că ar fi trebuit să dăm cu spatele până jos .

 

Ziua de mâine e zi de plecare, iar pe aici se anunță zăpadă :). Bine că n-am schimbat cauciucurile de vară cum voiam de acasă.

[grp]

Ziua a șasea: Borșa - Câmpulung  Moldovenesc - Gura Humorului - Roman - Bacău - Adjud - Mărășești - Tecuci - Galați distanța parcursă 480 km cu un consum mediu 5.6l/100km, temperatura de plecare 0.5°C, cea de sosire 13°C.

 

Dimineață când am tras draperiile am văzut ceea ce spusese Busu la tv: ninsese. Nu extraordinar de mult, cam 2cm, dar peisajul se schimbase complet din verde în verde-alb. Am pornit Tiguan-ul, l-am lăsat să se încălzească după care am curățat geamurile, am cărat toate bagajele, ne-am luat la revedere de la gazdele noastre și am plecat la drum. Nu pot să vă spun ce senzație am avut, cu brazii plini de zăpadă și șoseaua curățată.

 

 

 

Spre pasul Prislop indicatoarele în anumite porțiuni sunt îngropate până sus

 

 

Aveți un mic clip aici cu urcarea spre pasul Prislop

 

 

și încă unul mai scurt cu coborârea,

 

 

mănăstirea era efectiv învăluită de nori.

 

Drumul cu urcare și coborâre, virajat continuă până în Câmpulung Moldovenesc, treptat curbele devin tot mai largi, dar și traficul tot mai aglomerat. Peste tot sunt camioane care cară lemn și piatră, până aproape de Roman, cred că 90% din camioane erau așa, restul fiind cisterne sau tiruri de marfă... Sunt versanți unde s-a tăiat la ras, sunt alții unde mai sunt brazi doar la șosea dar și locuri unde pădurea nu este atinsă de drujbe, nici măcar cu tăierile pentru rărire sau întreținere. Calitatea asfaltului este foarte bună sau bună în anumite segmente pe drumul european.

După Roman ne-am urcat din nou pe centura Bacăului, pe care am traversat-o rapid și ne-am continuat drumul spre casă, unde am ajuns după 7 ore și 20 de minute cu aproximativ 35 de minute de pauze pe traseu, deci cam 7 ore de condus efectiv pentru aproape 500km. Cum o fi fost să merg 500km pe autostradă? În cât timp am fi ajuns acasă?

Modificat 17 Aprilie, 2021 de grp

[blordc]

Frumoasa povestea. Urmarita cap coada +1.

[grp]

Ieri citind topicul lui @Doomy privind întreținerea oalelor roților,  am comandat și eu ceară pentru cavități Motip și antifon Teroson. Si pentru că spalesem Golful, am zis să spăl Tiguanul după ce veneau produsele, dar păsărica nu m-a lăsat  și am făcut un interior și exterior 

 

 

 

după care am schimbat roțile de iarnă cu cele de vară, apelând la caprele de susținere. 

 

 

După spălare, aspirare, schimbat anvelope, covorașe și aplicat dresing pentru plastice la exterior și pentru anvelope,

 

 

 

le-am băgat sub acoperiș și după nici 30 de minute ploua! 

 

 

Azi după schimbarea becurilor cu led la Golf, le-am schimbat și la Tiguan pe cele două de la plafoniera față. În stânga cel nou, gri, în dreapta cel alb 

 

 

 

Aici sunt amândouă schimbate

 

 

 

Intensitatea luminoasă cred că este cu 15-20% mai mare decât la cele albe cu ceramică. Trebuie să caut și niște festoon-uri la fel de puternice și să comand și pe albastru pentru luminile de la picioare. Happy! 

[grp]

După 13 luni și aproximativ 6.700 kilometri am făcut azi revizia anuală, la fel ca și data trecută folosind filtre Mahle și ulei Mobil 1. Cred că pe viitor trebuie să schimb brațele față cu tot cu bucsele mari și mă gândesc și la pivoți dacă tot umblu acolo.

 

 

Când eram în Maramureș am "împlinit" un kilometraj; deși am stat cu ochii pe bord până la 149.993km, fermecat de peisaje, de drum și de soția mea am uitat la un moment dat și am surprins acest moment :)))

 

 

in loc de cel jubiliar. Acu' tre' să photoshopez puțin cadrul să iasă perfect.

[Rave]

Adica sa ascunzi atentionarea de bec ars?