Ventilarea interiorului unui automobil parcat

[Nautilus]

După cum poate simţi oricine (iar dacă nu simte, probabil are obrazul gros precum o anvelopă de tractor), în lunile de vară orice autoturism parcat în bătaia directă a Soarelui se va transforma rapid într-un cuptor, iar suprafeţele interioare expuse se vor transforma în nişte plite pe care poţi să îţi faci comod unul sau mai multe ouă (în funcţie de câte ai) prăjite.

 

Motivul este efectul de seră - încălzirea datorită Soarelui a suprafeţelor interioare negre şi a aerului din cabină.

 

Evident, sistemul de ventilaţie / aer condiţionat / Climatronic ne ajută atunci când motorul e în funcţiune (cu preţul unui consum suplimentar de carburant), dar nu are nicio putere atunci când motorul nu funcţionează şi contactul nu e pus. Chiar dacă am meşteri un comutator care să acţioneze ventilatorul din bord când cheia nu e în contact, într-u interval mai lung de timp consumul de curent din baterie devine inacceptabil.

 

Posibile soluţii:

 

VAG a conceput un sistem care să folosească bateria maşinii pentru antrenarea ventilatorului din bord şi un panou solar încorporat în suprafaţa trapei pentru reîncărcare. Sistemul a fost montat ca opţional pe Audi A8 D2, D3 şi D4, începând din 1999, pe A6 şi pe unele modele de Passat şi a fost imitat de Mercedes-Benz la scurt timp după aceea.

 

Dezavantajele sale stau în faptul că e foarte greu de montat în afara fabricii, chiar dacă ai avea piesele necesare, şi e încorporat în sistemul electric al maşinii.

 

Ventilatorul solar conceput de americani urmărea rezolvarea problemei prin eliminarea aerului fierbinte din interior pe la una din ferestre, dar

au demonstrat că e ineficient: panou solar prea mic, nu are acumulator, debit mic de aer, fereastra în care e montat e vulnerabilă la hoţi.

 

Cum funcţionează sistemul de ventilaţie al unei maşini moderne:

 

 

În timpul mersului, ventilatorul-turbină aflat în bord va aspira aerul din exterior prin grilele de ventilaţie de sub parbriz şi îl va împinge în interior prin duzele de aer aflate în bord şi în jurul acestuia, în dreptul parbrizului şi în podea sub scaunele faţă (în funcţie de maşină, pot fi mai multe sau mai puţine duze).

 

Pe măsură ce aerul e pompat în interior, se deplasează spre înapoi, unde va trece prin 2 fante -care se pot afla în dreptul lunetei la un hatchback sau sub bancheta din spate la o berlină- în portbagaj.

 

În interiorul portbagajului se află 2 sau mai multe grile prin care aerul trece între tapiţerie şi panourile exterioare ale caroseriei, şi mai apoi este eliminat prin valve (1, 2 sau mai multe, în funcţie de model) protejate de clape de cauciuc, în spoilerul spate.

 

Sistemul există cu mici variaţiuni la cvasi-totalitatea maşinilor fabricate după 1975. Pe de o parte este foarte eficient deoarece crează un curent slab, dar permanent de aer care deplasează aerul cald sau rece în toate locurile în care este necesar. Pe de altă parte, este imperios necesar la o maşină modernă, fiindcă permite şi dizlocarea rapidă a aerului în cazul umflării airbagurilor, fără a sparge geamurile prin suprapresiune.

 

Ce se întâmplă când maşina este parcată?

 

 

Stagnarea aerului în interior împiedică ventilaţia, aerul încălzindu-se progresiv până când temperatura interioară devine insuportabilă. În plin Soare, temperaturi interioare de 65°C nu sunt imposibile.

 

Concluzii:

 

Avem nevoie de un sistem care să îndeplinească 2 cerinţe:

 

1. să deplaseze aerul în acelaşi sens ca şi circuitul obişnuit de ventilaţie al maşinii;

2. să aibă o sursă de energie independentă de sistemul electric al maşinii.

 

Sursa de energie este… tot Soarele.

 

Vom folosi spaţiul mort care la un hatchback modern se află deasupra capacului portbagajului, între acesta şi lunetă.

 

Materiale folosite:

 

- 2 sau 4 panouri solare care să genereze cel puţin 4-5 W;

- acumulator 12V, 1,3 Ah / 20hr (acumulator de mici dimensiuni pentru UPSuri);

- 5 ventilatoare Sunon de 12V / 1,3 W (4 x 50mm + 1  x 40mm);

- 2 diode de < 1 A;

- cablu.

 

Teoretic, ventilatorul Sunon de 50mm are capacitatea de a deplasa 13 cfm (picioare cubice / minut, fiindcă producătorii de sisteme de ventilaţie folosesc măsurile americane), iar cel de 40mm cam 8 cfm.

 

Spaţiul pentru pasageri al unui hatchback compact are cam 90 cf (Golf IV – 88 cf, Golf V – 92 cf), iar ansamblul de ventilatoare poate deplasa 60 cfm, deci poate recircula tot aerul din interior într-un minut şi jumătate. Nu-i rău deloc pentru nişte coolere de placă grafică.

 

Montajul

 

Vom monta panourile solare (2 x 2,4 W, sau 2 x 2,4 W + 2 x 1,8 W) pe capacul rigid al portbagajului. Este destul de solid, făcut dintr-un carton presat cu o inserţie metalică, mochetat pe ambele feţe. Trebuie să fie expuse direct la Soare, prin luneta maşinii.

 

 

Vom instala cele 5 ventilatoare în partea frontală a capacului, în direcţia aerului care ar trebui să vină dinspre bord, protejate cu ajutorul unor grile.

 

 

Este esenţial ca ventilatoarele să fie lipite cât mai etanş în interiorul capacului, astfel încât să nu tragă aer decât din cabină, prin grila lor de protecţie şi nu din lateral.

 

Din interiorul maşinii, ventilatoarele nu sunt vizibile decât dacă te uiţi cu atenţie şi ştii ce să cauţi, fiind camuflate de tetiere.

 

Pentru ca aerul să nu iasă din portbagaj prin cele 2 fante originale aflate între marginea posterioară a capacului şi lunetă, aceste 2 fante vor fi închise cu o garnitură moale (din catifea cu cauciuc pe spate).

 

(Acum în modul normal de funcţionare al Climatronicului în mers, aerul urmează circuitul original până la grilele ventilatoarelor, de unde pătrunde în portbagaj, în loc să facă acelaşi lucru în dreptul lunetei.)

 

În montajul nostru, ventilatoarele vor fi alimentate de acumulator, iar panourile fotovoltaice vor alimenta, la rândul lor, acumulatorul, încărcându-l în timp. Panourile vor fi permanent conectate la acumulator, iar ventilatoarele vor fi cuplate printr-un comutator aflat în bord.

 

Circuitele sunt paralele, astfel încât panourile încarcă acumulatorul chiar şi în timp ce ventilatoarele funcţionează.

 

Pentru a ne asigura că sensul curentului este doar dinspre panoul fotovoltaic spre acumulator (şi deci pe întuneric acumulatorul nu se poate descărca), pe fiecare pol pozitiv al panourilor solare vom folosi o diodă.

 

Siguranţa în exploatare

 

Acumulatorul este de tip VRLA (acumulator etanş cu gel, care recombină gazele rezultate în urma reacţiei chimice din interior, deci îşi menţine constant electrolitul), şi din acest motiv efectul secundar al supra-încărcării (timp de încărcare prea lung şi folosire ocazională a consumatorilor) este doar generarea de căldură.

 

În acumulatorii VRLA de amperaj mare, căldura generată este periculoasă, putând duce la distrugerea acumulatorului. Deoarece panourile nu produc mai mult de 8,4 W în condiţii ideale, putem scăpa de energia generată şi nefolosită eliberând-o în mediul înconjurător cu ajutorul unui radiator (cooler) fixat pe acumulator. Coolerele moderne pasive pot radia uşor cei 40-50 W ai unui chip de placă grafică, deci sunt supradimensionate pentru <8,4 W.

 

Circuitul aerului în automobilul parcat

 

 

În fapt, ventilatoarele noastre trebuie să absoarbă aerul fierbinte din interior şi să îl deplaseze în portbagaj (care este aproape etanş acum, cu excepţia celor 5 grile de ventilator, fiindcă fantele din dreptul lunetei au fost micşorate până aproape de dispariţie) de unde aerul va ieşi prin cele 2 grile din lateral şi de acolo prin cele 2 valve de cauciuc din spoiler.

 

Cât de eficiente sunt?

 

În ciuda aspectului lor de jucărie, sunt capabile să pompeze mai mult aer într-un minut decât poate ieşi prin valve, astfel încât crează o uşoară suprapresiune în portbagaj (la deschiderea hayonului, aerul fierbinte iese).

 

Cât de mult ajută la menţinerea unei temperaturi normale în interior?

 

Testul 1:

 

Maşina parcată în soare, cu o singură latură în umbra unui zid.

Ventilatoarele nu funcţionează.

Nu se folosesc parasolare sau alte metode a a proteja interiorul de soare.

Temperatura atmosferică 35°C.

Temperatura în interior la ieşirea din maşină: cam 25°C.

Temperatura în interior după un interval mai lung de timp: 51°C. Măsurată cu un termometru de interior plasat în umbră.

 

Testul 2:

 

Maşina parcată în soare puternic, în parcarea de la un Carrefour.

Nu există umbră. Nu se folosesc parasolare, dimpotrivă, caut să expun totul cât mai bine la Soare.

Ventilatoarele funcţionează.

Temperatura atmosferică 35,5°C.

Temperatura în interior la ieşirea din maşină: 25°C.

Temperatura în interior după 87 de minute: 35°C. Măsurată cu acelaşi termometru de interior plasat în umbră.

 

Testele au fost făcut în zile diferite.

 

Deci funcţionează.

 

Montajul prezentat aici a fost înregistrat în vederea brevetării la OSIM pe 2 octombrie 2012.

 

În prezent, a suferit mici modificări (alt acumulator, ventilatoare de aceeaşi dimensiune, dar mai eficiente) şi şi-a dovedit autonomia şi eficienţa încărcării funcţionând fără pauză timp de o zi-lumină.

 

~Nautilus

[G60]

Frumoasa prezentarea dar pana la urma care este finalitatea intreprinderii, ventilarea interiorului in zilele toride astfel incat atunci cand revii la masina sa nu ai impresia ca ai intrat in sauna?

Daca acesta este scopul intregului montaj atunci toata povestea devine complicata si inutila pentru ca poate fi foarte bine inlocuita fara atata deranj de o alarma cu functie de pornire a motorului de la distanta, ocazie cu care porneste si clima si astfel pana ajungi la masina problema disconfortului este rezolvata.

Daca scopul principal al instalatiei prezentate mai sus este altul si mi-a scapat din vedere atunci rog a fi punctat mai temeinic sa vada si purtatorii de ochelari ca mine:).

[Robotelu]

E interesant conceptul, dar sunt cateva neajunsuri referitoare la punerea in practica. De exemplu, parcarea masinii cu spatele spre Soare. Ce te faci daca locurile de parcare sunt pe alta directie?

Trecand peste asta, trebuie sa tinem cont ca Soarele "se misca" pe cer(a se citi Pamantul se roteste). Chiar daca reusesti sa o parchezi cu spatele spre Soare, in 1-2 ore deja are o pozitie destul de diferita fata de cea initiala, cea dupa care ti-ai aliniat masina.

Mai apare o problema, pozitionarea panourilor. Tin minte ca pentru lucrarea de licenta am citit ca panourile trebuie amplasate(in emisfera nordica) la un unghi de 40-60 de grade parca fata de orizontala, cu fata spre sud(pentru a capta cat mai multa radiatie atunci cand Soarele trece pe o directie perpendiculara, pe directia E-V). Ori la masina nu prea poti face treaba asta daca le pui la orizontala. 

Tinand cont ca resimtim cea mai mare caldura in jurul amiezii, adica atunci cand Soarele este aflat aproximativ direct deasupra, la celulele aflate pe capacul portbagajului unui hatchback apare unul dintre dusmanii sistemelor fotovoltaice si anume fenomenul de umbrire. De aceea la masinile echipate cu un astfel de sistem, celulele se pun pe trapa, pentru ca acolo nu are ce sa le umbreasca(exceptand copaci, pasari, mizerie, OZN-uri :lol: ).

Sa nu uitam nici de cost, celulele fotovoltaice nefiind chiar cele mai ieftine gaselnite ale stiintei. :)

Ideea in sine pare ok, cu exceptia amplasarii celulelor, care produce dezavantajele de care am vorbit mai sus. Sunt curios la ce costuri se ridica montarea unui sistem complet.

[Mohicanu]

Frumos si folositor, chiar ma bate gandul sa fac asa ceva...desi un montaj din partea cuiva care se ocupa cu electronica ar fi binevenit.

 

Domunl G60, nu cred ca oricine isi permite sa achizitioneze respectiva alarma sau sa lase masina pornita 10-15 minute inainte sa plece etc.

[Nautilus]

@G60:

 

1. Ventilarea interiorului în zilele toride astfel încât să nu te coci când ai intrat în maşină;

 

2. Posibilitatea de a folosi mai puţin timp compresorul de aer condiţionat (e mai uşor să răceşti pornind de la 35°C decât de la 55°C), deci economie de carburant;

 

3. Protejarea materialelor din interior (plastic, piele, cauciuc) care se degradează mai încet dacă temperatura lor nu e atât de mare;

 

4. Posibilitatea de a ventila interiorul un timp foarte lung (o zi întreagă, de dimineaţa până seara), în loc să porneşti motorul + compresorul imediat înainte de a te urca în maşină, consumând carburant în mod inutil (consum în relanti fără compresor: 0,7 l/oră. Cu compresor, atunci când interiorul e foarte fierbinte şi ventilaţia la maxim: 1,6-1,7 l/oră).

 

5. Cost redus, mai mic ca al unei alarme de marcă (<150 EUR).

 

Într-o zi cu 35°C afară, dacă faci mai multe drumuri scurte, interiorul se încălzeşte de fiecare dată când maşina e parcată, astfel încât compresorul trebuie să răcească de fiecare dată interiorul, deci se consumă carburant preţios pentru a disipa energia primită gratuit de la Soare. Cam aşa au gândit şi tipii de la VAG când au conceput sistemul de la A6 / A8.

 

@Robotelu:

 

Eu oricum nu sunt foarte convins că panourile pot produce 8,4 W, decât în nişte condiţii perfecte, cu ele în exterior, fără geamul verzui absorbant de UV al Leonului şi al altor maşini VAG.

 

Dar, după cum am constatat cu lampa de control, ele produc un amperaj (mic) tot timpul, chiar şi dacă pică lumina pieziş de la un bec de pe stradă noaptea, tot pot aprinde ledul lămpii.

 

Deci ventilatoarele trag un amperaj corespunzător din baterie pentru un anumit interval de timp, iar panourile încarcă tot timpul (cu un amperaj mai mic..) fiind montate în paralel, deci dacă bateria are Ah suficient, pe un interval mai lung de timp tot ea e cea care iese în avantaj şi se încarcă. Cu o baterie de capacitate puţin mai mare (>2 Ah, plată, cam 1 kg greutate) şi mergând de dimineaţa până seara, ventilatoarele nu s-au oprit.

 

Sistemul funcţionează din iunie 2012 până în prezent.

 

Panourile au costat 100 EUR la cursul de vara trecută (450 RON), bateria 55 RON, ventilatoarele 60 RON toate 5 la un loc, diodele 0,5 RON fiecare, coolerul 30 RON, cablurile, adezivul şi papucii electrici le aveam deja :D

 

 ~Nautilus

Modificat 2 Aprilie, 2013 de Nautilus

[G60]

@ Nautilus - Personal punctul 3 imi pare cel mai interesant.  Restul nu e ok din multiple motive, gauri, improvizatii, fire, etc

 

@Mohicanu - hai sa zicem ca inteleg ca nu toata lumea isi permite o alarma mai scumpa (desi obrazul subtire cu cheltuiala se tine) dar faza cu lasat masina cateva minute sa mearga pt "racorire" e cel putin hilara, facem economie cumva?  :D

[Nautilus]

 Diferenţa de consum indicată în bord între mersul cu compresor de A/C şi fără e între 0,5 şi 1 l/oră, în funcţie de temperatura exterioară.

 

 Pentru a răci ca lumea interiorul, e necesară funcţionarea compresorului cel puţin 15 min după fiecare pornire, timp în care adaugă la consum 0,15-0,25 l. Două drumuri pe zi vara (4 porniri ale motorului) înseamnă aproape un litru.

 

 Dacă mergi în fiecare zi în intervalul mai-septembrie (150 de zile), fiindcă anul trecut a fost cald aproape în fiecare zi în acest timp, şi ştiind că benzina costă aproape 6 lei/litru şi motorina chiar mai mult, scula şi-a recuperat de 2 ori costurile numai din economia de carburant :)

 

 ~Nautilus

[Muale]

la break e mai greu de aplicat, poate doar un panou solar pe bord, pus de fiecare data cand pleci din masina.

 

nu se pot pune 2 coolere de 15cm pe grilele laterale din bara si sa fie alimentate de la baterie? consumul nu este atat de mare si nu vor fi lasate sa functioneze toata ziua (daca parchez la 10 si stiu ca masina sta in soare pana la 19, nu are rost sa ventileze mereu - decat daca ne gandim la pct 3)

[Nautilus]

Ba da, se pot pune. 2 coolere de 8 cm mai bine, au fiecare consum de 2-2,5 W, ai loc şi pentru acumulator de 4 Ah (12,5 x 9,5 x 6 cm) care le poate acţiona timp de mai bine de 9 ore înainte să se descarce, şi atunci te poţi mulţumi cu un singur panou fotovoltaic pentru acumulator, care poate fi mutat oriunde în maşină în funcţie de încărcătură. Sau chiar montat pe o balama şi depliat în paralel cu luneta sau parbrizul când ieşi din maşină, ca să fie mai bine expus la Soare.

[uhu10uhu]

Mi se pare o idee excelenta.

Singura problema ar fi ca panourile pot fi furate pentru ca-s la vedere si atrag atentia.

Mi s-a intamplat sa-mi sparga masina de la firma pentru o punga goala uitata pe bancheta.

[Nautilus]

E foarte posibil, dar nu prea tentează pe hoţii obişnuiţi fiindcă nu ştiu ce sunt şi cui le pot plasa în cazul ipotetic în care le-ar putea desprinde întregi (punga putea avea obiecte de valoare în ea, navigatorii GPS sau telefoanele mobile se vând a doua zi în târg, dar panourile cui le dau?)

 

Am putea face o jaluzea de pânză care să se tragă peste ele când parchezi în locuri cu mulţi conlocuitori iuţi de mână, dar cel mai bine e să eviţi să parchezi acolo, de tot.

[Geisterfahrer]

Buna idee, intr-adevar. Imi place. :icon_thumleft:

[ciolib]

Interesant , felicitari pentru idee.

Totusi mai este o varianta :  sa ne cumparam  A6 sau A8 si scapam de problema  :)) (glumesc). 

[Nautilus]

Mai bine zis îţi cumperi A6 sau A8 echipat cu panoul solar, fiindcă marea majoritate nu îl au :P

[EDY-23]

Passatu-l meu are trapa solara,este foarte buna pe timp de vara,dar are si un dezavantaj,merge continuu cind este in soare.Si din aceasta cauza,s-a defectat motorasul,adica sa tocit colectorul de tot si a trebuit sa schimb motorasul.

[capone26]

Am o intrebare, acele panouri fotovoltaice cum se prezinta, am un amic ce avea unul asemanator si a avut surpriza sa-l gaseasca tot deformat (acea rama de plastic)din cauza soarelui puternic,  in schimb treaba si-o facea in continuare.

[Nautilus]

Panoul solar ca atare (scos din ramă) nu e din plastic. Are un strat exterior din sticlă, un strat de semiconductori care reacţionează la lumină şi o folie albă de protecţie pe spate. Într-un punct sunt cositorite un fir + şi altul -, care ies din panou, în rest, toate legăturile dintre semiconductori sunt integrate.

 

Rama (carcasa) e un plastic ordinar, goală pe dinăuntru, iar panoul e fixat în ea printr-o garnitură de cauciuc.

 

Dacă o anumită aplicaţie (o formă mai ciudată a suportului pe care ar trebui să punem panoul) nu permite să folosim rama/carcasa, panoul se poate scoate din ea şi nu e afectat cu nimic, i se poate face altă carcasă, din fibră, tapiţată cu pânză, piele, mochetă...

 

Montajul panourilor fotovoltaice pe suport a necesitat demontarea capacului posterior al carcasei, astfel încât panourile mele stau pe câte o placă de cauciuc moale, spongios, lipită de capacul de portbagaj de sub ea şi de garnitura de cauciuc a panoului fotovoltaic de deasupra. În caz de defecţiune, se poate extrage panoul din garnitură şi înlocui cu unul identic. Am păstrat rama de plastic doar din motive estetice, panoul fotovoltaic cu firele atârnând pe lângă el ca nişte maţe era prea urât.

 

~Nautilus

[blind]

felicitari pentru munca!

ai putea sa reduci consumul de energie automatizand pornirea si oprirea coolerelor....acestea sa porneasca doar cand o anumita temperatura (setata de tine) este depasita si sa functioneze pana la reducerea cu 1-2 grade sub aceasta temperatura! bafta in continuare si spor la lucru!

[Nautilus]

Mulţumesc :)

 

Am luat şi asta în calcul, un mic senzor cu un releu, dar e inutil datorită modului în care funcţionează ventilaţia, la fel ca la sere.

 

La o seră, se foloseşte un ventilator capabil să recircule tot aerul din interior într-un minut până la 1 minut şi jumătate şi care funcţionează permanent. Dacă se opreşte, temperatura în interior creşte foarte rapid datorită radiaţiei solare şi repornirea lui aduce prea puţine avantaje. Prin experiment, am realizat că se aplică şi maşinii - dacă sunt oprite şi repornite ventilatoarele periodic, efectul lor e mult mai slab. De aceea sistemul VAG OEM acţionează tot timpul ventilatorul de bord, cum spune edy passat mai sus.

 

Dacă se foloseşte un acumulator cu o capacitate suficientă (până la urmă m-am oprit la unul cu >2 Ah, 0,9 kg) ca să asigure funcţionarea fără reîncărcare un timp rezonabil (ca marjă de siguranţă, panourile oricum încarcă tot timpul, indiferent că ventilatoarele funcţionează sau nu), nu mai sunt necesare alte artificii.

 

~Nautilus

[MRC]

De ce nu s-ar putea folosi o baterie auto de @20-30 amperi, pusa in portbagaj?

 

Ea sa fie alimentata de catre alternatorul masinii ... si cu ajutorul unor diode sau un releu pe contact, sa se decupleze cand motorul este oprit.

[Nautilus]

Din mai multe motive:

 

1. Greutatea. Baterie 1,3 Ah - 0,59 kg. Baterie 18 Ah - 5,5 kg. Tot montajul meu are mai puţin de 2 kg şi totul în afară de panouri ocupă un spaţiu cât 4-5 ciocolate puse la un loc :)

 

De fapt dacă o baterie de automodel Li-ion ar fi avut voltajul corespunzător (au ori 7,4 V, ori 8,4 V, ori 11,4 V, dar niciuna cei 12-14 V necesari, cele mai apropiate sunt de 14,8 V sau 15,4 V şi costă 250 RON!), putea înlocui bateria VRLA şi ar fi ocupat un volum cât un Snickers.

 

2. Montajul complicat, mai ales la o maşină cu CANBUS, care face mofturi până şi la un bec de alt amperaj decât trebuie.

    Sistemul meu e 100% separat de sistemul electric al maşinii.

 

3. Nu aduce niciun fel de avantaje la consum - dacă o încarcă alternatorul, efortul suplimentar făcut (18 Ah înseamnă >200 W) e semnificativ.

 

 Adică munceşti aproape la fel de mult, cheltui o sumă apropiată şi nu tragi niciun profit de pe urma energiei solare gratuite.

 

 ~Nautilus

Modificat 2 Aprilie, 2013 de Nautilus

[Nautilus]

Sistemul este încorporat în capacul portbagajului, cu excepţia comutatorului pentru ventilatoare, care a fost plasat la îndemâna şoferului:

 

 

 

Ventilatoarele sunt foarte puţin vizibile din cabină:

 

 

[adi_bm]

idea este buna dar eu personal as mai pune in circuitul de comanda un termostat ambiental electronic care sa decupleze ventilatia cand temperatura in masina a scazut sub 35-40 grade de exemplu, se intampla sa lasi masina la soare, soarele se duce, apare umbra, ploaia etc sau nu mai este nevoie sa mergi cu masina in ziua acea ca te-ai intins la prea multe beri cu prietenii  :lol:) diverse situatii...

 

asa se evita descarcarea completa a acumulatorului care nu-i prea sanatoasa 

[Muale]

ai un link cu tipul de acumulator recomandat?

 

totusi nu imi plac ventilatoarele acolo...mai degraba puse direct pe grilele din bara.

functionarea non-stop nu ma incanta, cum a spus si colegul inainte...sunt cazuri in care nu e temperatura f mare in masina.

fie un intrerupator pe care sa il actionezi cand stii ca lasi in soare masina si stii cand te intorci, fie ceva automatizat (temperatura, lumina).

la climatronic am pe bord un senzor de radiatie solara, poate se poate citi valoare de la el si actiona ventilatia doar cand este soare puternic

[Nautilus]

1. Orice acumulator VRLA care cântăreşte mai puţin de 1 kg - exemplele de mai jos sunt luate la întâmplare cu Google:

 

 Acumulator 1,3 Ah

 

 Acumulator 1,9 Ah

 

 Acumulator 2,0 Ah

 

 Acumulator 2,3 Ah

 

 2. Pe grilele din bară nu, fiindcă acelea se închid cu clape de cauciuc şi se deschid la o uşoară suprapresiune din interior. În plus trebuie să dai bara jos şi examinarea lor în viitor devine imposibilă.

 

 E mult mai eficient şi mai uşor să fie plasate pe (sau în locul) grilelor din portbagaj care comunică prin caroserie cu grilele din bară. Dar trebuie să găseşti un model de ventilator care să aibă diametrul potrivit - spre exemplu, dacă grila are latura de 100mm, un ventilator cu diametrul de 80mm (ştiind că trebuie să iei în calcul şi grosimea ramei), dar care să aibă şi consumul de curent potrivit. Ventilatoarele de 50 mm au 0,7 W, 1,1 W sau 1,3 W fiecare, dar ventilatoarele de 80mm au cel puţin 2,5-2,6 W.

 

 În cazul grilelor folosite în portbagaj la Leon, ar intra destul de bine 4 ventilatoare de 70mm (2 pe fiecare grilă).

 

 3. Există un întrerupător cu care se pornesc ventilatoarele (pe care l-am montat în bord). Spre exemplu, în condiţiile climatice de acum, nu le folosesc.

 

 Circuitul prin care se realizează încărcarea bateriei e în paralel cu cel al ventilatoarelor, deci încărcarea e permanentă.

 

 În loc de întrerupător se poate instala uşor un senzor de radiaţie solară sau un termostat. (Cea mai grea operaţiune din tot montajul a fost trecerea firului de la întrerupător pe sub mochetă şi mai apoi prin tunelul central :P )

 

 ~Nautilus

Modificat 4 Aprilie, 2013 de Nautilus