Clasament

No... O trebuit sa refac pragul stang si va urma curand si pragul drept. Aici, usa soferului nu e perfect aliniata pt ca trebuie schimbata (am rugina in partea de sus dinspre parbriz si nu merita refacuta ca apare din nou. Asadar, alta. Am usa la culoare dar nu am avut timp sa ma ocup de bandou ca e negru... Sper sa o fac inainte de iarna ca sa pot sa o aduc la linie. Asadar, avem aripa noua pe fata, ca la baza a dat rugina si in aripa, pragul refacut complet fata-spate. si vopsit tot panoul spate stanga. si 2. Sa va arat o reparatie romaneasca care tine bine de tot . problema: DSG + frana = love pe soclul becurilor de frana. 😐 Se incing de numa si se topesc iar suportul (masa becurilor) se desprinde. Orice alt soclu nou ar face la fel. Asadar, pt ca nu gasesc suruburi atat de subtiri, aplicam metoda: unde poti pune sarma, e pacat sa pui surub. No, sa le vad eu ca se mai desfac de acolo... Apoi am bagat si un alt itp cu succes: Si niste alte poze... 425000 km and counting.

in sfarsit ceva mai atragator, are si portbagaj imens. Personal farurile de la Audi-urile noi mi se par frumoase.

Pe majoritatea drumurilor din Serbia, limita de viteză era 80km/h și am observat ca sârbii o cam respectau, cu mici excepții. Iar intrarile în sate erau cu 30km/h după care cel mult creștea la 40km/h. Și încă un lucru, pe waze era o anumită limită de viteză, dar pe drum existau alte panouri, așa că, uitați-vă după indicatoare și nu vă bazați doar pe waze sau google maps. Dis de dimineața am cărat bagajele în Tiguan și am plecat spre România, alegând punctul de trecere al frontierei Lunga, lângă Foeni. Am trecut cam în 10 minute de ambele granițe, erau doar 4 mașini. Ne-am continuat drumul spre Timișoara, unde am oprit pentru alimentare cu motorină și apoi mai departe spre Arieseni. La un moment dat, eram pe un drum comunal destul de ingust, dar refăcut ca asfalt, cu multe curbe După aproximativ 6 ore și jumătate am ajuns la pensiunea Bianca din Izlaz, pe care v-o recomandand dacă ajungeți in zona Arieseni cifrele de pe bord După despachetare și refresh-uire, am plecat să mâncăm la pensiunea Casa Moțului, având review-uri pe google foarte bune. S-a dovedit a fi real, mâncarea a fost super bună, porțiile mari și prețurile decente (2 păstrăvi prăjiți, 2 mici, 2 papanași, 1 bere și 1 apă ~ 160 de lei). Am încheiat seara cu o scurtă plimbare și am trecut la odihnă. A doua zi ne-am propus un singur traseu, destul de lung: Cheile Galbenei și cascada Evantai. Am plecat cu mașina spre Arieseni, am continuat pe drumul de lângă primărie până unde a început drumul forestier și am lăsat Tiguanul într-o zonă in afara soselei. Ce mi s-a părut ciudat a fost că localnicii mergeau cam tare pe drumul îngust, cam de o mașină pe alocuri și când ne întâlneam trebuia fiecare să se tragă cât mai pe dreapta. Lucrul ăsta l-am întâlnit cam în toată aria, indiferent pe unde am mers. Drumul până la cascada este lejer, in coborâre, urmând drumul forestier. Pe margine erau tufe cu mure destul de multe După aproximativ o oră și jumătate, am ajuns la traseul pentru cascadă, care se face uneori ținându-te de lanțuri sau de o sufă metalică, urcând pe niste trepte metalice înfipte in stâncă. Nu este foarte dificil, dar nici ușor și cred că se poate face doar dacă nu ploua, pentru a evita accidentările. Eforturile sunt răsplătite o dată ce ajungi la cascada Evantai Traseul ne-a luat cam o oră, cu pauze și apoi încă 2 ore să ajungem inapoi la Tiguan, întrucât întoarcerea este doar in urcare. Am profitat de pauze și am mai cules mure de pe traseu. 😁 După ce am urcat in Tiguan, soția mi-a zis să facem și Peștera Scărișoara. Ca fapt divers, toata excursia aceasta (Cazane-Servia-Aieseni), a plecat de la "Stii că noi nu am văzut Scarisoara cand am fost in Apuseni? Nu ai vrea?" După un drum scurt cu Tiguanul, am parcat și am urcat până la intrare, am platit biletele si am coborât in peșteră. Cand am fost in Arieseni acum 5 ani cred, era închisă pentru renovare. Din păcate, mare parte din ghețar s-a topit. După ce am urcat cele 252 de trepte 😁, am coborât la Tiguan și am mers la Casa Moțului pentru masă (ciolan cu varză, gulaș și placinte ardelenesti cu brânză si cu gem de afine) Si am incheiat ziua cu această ocazie. To be continued

E una dintre putinele ocazii cand sunt de acord cu tine. Revenind la Bugati, poate ca e mai bine asa. Mate Rimac e visator, boardul VAG e sinucigas. Prefer varianta 1.

Si vara continua cu tot felul de drumuri mai potrivite pentru dinozaur. Placandu-ne muntele cautam sa ajungem cat mai aproape de iceputul traseelor, mai ales cand acestea depasesc 10 ore dus-intors. Am ajuns in Fagaras, pe la Fereastra Sambetei, pe platou in Bucegi, dincolo de mall (aka Omu), prin Piatra Craiului, etc. Plus o explorare a zonei deluroase si petroliere a Prahovei - zona Bustenari Telega Mislea - care a implicat niste drumuri destul de dificile, insa foarte pitoresti, precum si cateva drumuri pentru serviciu. Si asa adunam km - poza este de acum mai mult de o luna, deja ajungem la 225k. S-a nimerit o perioada in care ambele masini au probleme cu broastele fatza - la Rexton a fost diferit - practc switchurile interne pe care le stim de ;a VW sunt inlocute de o glisiera cu contacte, imposibil de remediat cand se uzeaza, plus uzura accentuata a zavorului in sine. In tara 300ron + aftermarket, direct din Coreea 80ron plus transport OEM, si tot ies nici la jumatate de pret si sunt identice cu originalele. Si volanul de lemn fals m-a enervat din prima zi, de la celalalt Rexton chiar. Rezolvat in final problema, volan de Rodius Absolut identic, doar am mutat comenzile, fiind foarte fain cum acelas produs "de Rexton" vanzandu-se cu e 3-4 ori pretul, doar pentru ca modelul este mai comun, si lumea nu stie ca multe piese sunt identice intre modelel din aceeasi perioada. Si acum pot pune o poza cu interiorul